mod întunecat activinactiv
Fii sustenabil!
Folosește modul întunecat și poți economisi până la 67% din energia consumată de ecranul tău.
Emisiile de CO2 au crescut cu 50% din 1990. Schimbarea climei este o realitate, fiind necesară luarea unor măsuri urgente pentru a limita impactul acesteia. Află mai multe
Aproximativ 30% din toate produsele alimentare ajung la coşul de gunoi. Reducerea risipei alimentare și dezvoltarea agriculturii sustenabile pot eradica foametea. Află mai multe
Inegalitatea este unul dintre cele mai mari obstacole în procesul de dezvoltare al unei societăți durabile. Află mai multe
Îmbunătățirea accesului la servicii de asistență medicală de calitate este esențială pentru funcționarea adecvată a unei societăți durabile. Află mai multe
Sărăcia este o problemă atât la nivel global, cât și local. În România, peste 40% dintre copii prezintă un risc ridicat de sărăcie. Află mai multe
Orașele trebuie să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și sustenabile. În plus, ele trebuie să poată oferi condiții prielnice pentru un stil de viață sănătos. Află mai multe
Creșterea economică sustenabilă va duce la locuri de muncă decente. Doar așa putem să luptăm împotriva emigrației masive cu care ne confruntăm. Află mai multe
Educația reprezintă fundamentul îmbunătățirii vieții oamenilor și al dezvoltării sustenabile. Milităm pentru un sistem de educație echitabil, incluziv și accesibil. Află mai multeExistă o teamă de viitor generalizată. În societatea noastră ea se definește prin sentimentul de
NESIGURANȚĂ A ZILEI DE MÂINE
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) avertiza că, pentru următorii 30 de ani, în România, se preconizează o creştere a temperaturii medii anuale a aerului cu până la trei grade, vara, și reducerea cantităţilor medii de precipitaţii cu aproximativ 10-15% în lunile estivale.
Țara noastră este afectată de impactul încălzirii globale prin efectele stresului termic, intensificat în marile orașe de insula de căldură urbană și prin cele ale creșterii intensității precipitațiilor pe durate scurte, care favorizează viiturile și inundațiile urbane.
Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duce la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. Acest lucru înseamnă că, în anumite regiuni vom observa reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală și mai puțin turism hibernal în România.
România este pe ultimul loc în UE la absolvenţii de învăţământ superior, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică.
În anul 2021, 23,3% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani erau absolvenţi ai unei forme de învăţământ superior.
EDUCATIE TIMPURIE - 95% dintre cadrele didactice susțin că există decalaje de dezvoltare între copiii care încep grădinița la 3 ani și cei care sunt înscriși mai târziu.
Peste 82% din totalul clădirilor şcolare sunt construite înainte de 1970. Din mii de şcoli lipsesc facilităţile de bază (apă curentă, WC etc.), iar dotarea materială este precară.
Doar 36% dintre şcoli sunt conectate la internet, majoritatea covârşitoare fiind formată din liceele din mediul urban.
Peste 150.000 de copii români merg la culcare flămânzi, iar România are cea mai mare rată a mortalității în rândul copiilor din UE. ( Raport Salvați Copiii)
6% dintre români recunosc că au suferit de foame în 2022. ( sondaj IRES)
Doar 18% dintre românii chestionaţi spun că sunt foarte mulţumiţi de felul în care trăiesc. ( sondaj IRES)
România nu se numără între primele 80 de ţări unde populaţia suferă din cauza foametei însă este luată în calcul înregistrând un scor sub 5 (potrivit datelor Indicelui Mondial al Foametei).
Sărăcia în România este foarte profundă, mulți având şanse mici de a se desprinde din această situaţie într-un timp scurt. (INS)
Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4,5 milioane de persoane.
În anul 2020, rata sărăciei a fost de aproape 15 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. (INS)
Persoanele singure sunt mai expuse riscului de sărăcie, în special în cazul femeilor - 40,8% faţă de 25,6% la bărbaţi. (INS)
Politicile proaste din domeniul pieței muncii au făcut ca numărul românilor care nu-și găsesc de lucru acolo unde locuiesc să depășească 2 milioane.
Românii care fac naveta înafara țării la muncă se apropie de 300.000, cu aproape 100.000 mai mult decât acum 10 ani. (INS)
Majoritatea românilor care lucrează în străinătate au fost recrutați prin diverse agenții (20%), urmați de 16% care și-au găsit singuri un loc de muncă și 8% care au fost trimiși în străinătate de către angajator.
Românii care lucrează în străinătate sunt în principal nemulțumiți de echilibrul dintre viața profesională și viața privată. Doar 62% sunt mulțumiți de acest factor (față de 68% la nivel global), în timp ce 20% sunt nemulțumiți (față de 16% la nivel global).
3.000 de români mor anual din cauza bolilor provocate de poluare. Poluarea omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere (Observatorul Român de Sănătate).
Bucureștiul este cea mai aglomerată capitală europeană și pe locul 5 în rândul capitalelor cu cel mai aglomerat trafic din lume.
Suprafața medie de spațiu verde care-i revine fiecărui locuitor din Capitala României este de sub 10 metri pătrați.Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.
Bucureștiul e capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Doar în București avem peste 2200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar acestora li se adaugă și restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea.
România nu are suficiente incubatoare pentru bebelușii cu probleme, născuți prematur. 40% nu au șanse să trăiască.
17 august 2023, Botoșani, România - o tânără de 26 de ani a murit la maternitatea din Botoșani pentru că nu a primit îngrijiri medicale timp de 7 ore în spital.
În perioada 2014-2021, spitalele din subordinea Ministerului Sănătății au funcționat cu un deficit de 9.845 de medici.
Călărași este județul cu cei mai puțini medici.La Spitalul judeţean este un singur cardiolog.
50.000 de bolnavi din România ar avea nevoie de recuperare cardiacă. Însă doar 10% au șansa să beneficieze de această terapie.
În 18 județe, în mediul rural, 1 din <50 locuitori sunt șomeri, iar în 9 județe din mediul rural 1 din <50 locuitori primesc ajutor social.
România are cea mai ridicată pondere a populației rurale din populația totală, dintre țările europene, cu un procentaj de 45%.
Aproximativ 40% din copiii născuți în mediul rural se nasc în afara căsătoriei.
Riscul de sărăcie în mediul rural din România este de trei ori mai mare decât în mediul urban.
Descarcă și implementează materialele de promovare
Promovează și tu în mod digital campania Ziua Sustenabilității folosind materialele noastre de promovare. Detaliile de implementare se regăsesc în pagina dedicată.
